Pirĕn şincen | About


Uşămlăn, ansattăn ănlanar latlă şyru mĕnne?
CăvašLatnă şyrulăh văl — căvaš celhin tytămne ujasa jĕrkelenĕ 22 sas pallincen tărakan ansat alffavit. Etem şăvarĕncen cylaj tĕrlĕ sasă kălarma pultarat'. Ancah šuhăša pĕlterme je ănlanma pĕr-pĕr cĕlhere 11-141 sassa ujărsa ilme pultarni şitet. Cĕlheşĕsem un pek sasăsene fonemă tese cĕneşşĕ. Tĕnceri ytti 5000 cĕlheren - căvaš cĕlhin fonemălla tytămĕ ci ansattisencen pĕri.

Tĕslĕh: 'Papua New Guinea' şĕršyvĕnci 'Rototaks' cĕlhine ănlanmaškăn 11 sassa kăna ujărma pĕlmelle - p t k b d ɡ i u e o ɑ
'Namibia', 'Botswana' şĕršyvĕsence purănakan Kung halăhăh cĕlhi ('!Xu') vara sasă tĕlĕšĕncen pitĕ kătkăs, unpa usă kuras tesen 141 sassa iltse ujărma pultarmalla.
Akălcan cĕlhince - 69 fonemă.
Ispan cĕlhince - 23-25 fonemă.
Vyrăs cĕlhince - 36-37 fonemă.
 Căvaš cĕlhince - 40 fonemă.


Uşă sasăsem

tulli uşă sasăsem: kajri retri hytă - a, u : malti retri şemşe - e, ü; şemşelĕhĕ-hytălahĕ pĕlterĕšsĕrrisem - kajri y, malti i.
kĕske uşă sasăsem: vătam retri hytă - ă : şemşe ĕ.

Hupă sasăsem

Jalan janăravlisem:
kĕskisem: m v n n' l l' r j
vărămmisem: mm vv nn nn' ll ll' rr jj
 Šavlisem: kĕskisem: p-b t'-d' c-dʒ ş-ʒ s-z š-ʐ h-ɣ k-g
vărămmisem: pp tt' cc şş ss šš hh kk

Căvaš cĕlhinci šavlă hupă sasăsem ikĕ uşă sasă je uşă sasăpa janăravlă sasăsem huššince (pĕr sămah ăšĕnce te, sămahşavrănăšra ta) janărasa kajaşşĕ. Tĕslĕhren: upa sămahri p fonemă b sasă pek, aca, kunca sămahsenci c fonemă dʒ sasă pek iltĕneşşĕ, ancah kusem fonemă mar fonemăn variancĕsem kăna. Upa sămaha uba pek mar, upa pek vulasan ănlavĕ ulšănmast'.

Căvaš Respuplikĕn offizzallă 37 sas palliren tărakan alffavicĕ puplevĕmĕre te şyrulăhămăra ta arpaštaru küret. Vyrăs cĕlhine pĕlmesĕr căvašla hal'hi purnăşa şyrsa kătartma maj şuk. Căvaš cĕlhine vyrăs je urăh cĕlhe vitĕmĕncen kălarsa: эволюци мар - эволутси е эволуцци / evoluzzi, республика мар - респуплĕк / respuplĕk tese şyrsan căvaš cĕlhi pitĕ kanlĕ ansat cĕlhe pulsa kajat'. Şavănpa şyrulăhămărăn jacĕ te Căvašlat - căvašlatsa şyr, hamăra valli şyratpăr, ni vyrăs, ni tutar - Căvaš.
Post a Comment