Căvashsen «HLA» kenĕsem ][ HLA genes in the Chuvashian population

HLA alleles have been determined for the first time in individuals from the Chuvashian population by DNA typing and sequencing. HLA-A, -B, -DR, and -DQ allele frequencies and extended haplotypes have also been determined, and the results compared to those for Central Europeans, Siberians and other Asians, Caucasians, Middle Easterners, and Mediterranean peoples. Genetic distances, neighbor-joining dendrograms, and correspondence analysis have been performed. Present-day Chuvash speak an Altaic-Turkic language and are genetically related to Caucasians (Georgians), Mediterraneans, and Middle Easterners, and not only to Central or Northern Europeans; Chuvash contain little indications of Central Asian-Altaic gene flow. Thus, present-day Chuvash who speak an Altaic-Turkic language are probably more closely related to ancient Mesopotamian-Hittites and northern European populations than to central Asia-Altaic people.

«DNK» t'yplatăvĕ tata sekvenzzĭlevĕpe (kartalăvĕ, vĕşe-vĕşĕnletĕvĕ) usă kursa Căvash ăracĕn HLA allelĕsene pirvajhi hut palărtnă. «HLA-A, -B, -DR, -DQ» allelĕsen tătăshlăhĕpe vărăm haplot'ypĕsene te palărtnă; resultatsene Vătam Jevroppă, Şĕpĕr tata ytti Asijat (Monkol), Kapkas, Vătam Hĕveltuhăş tata Vătaşĕr şynnisen kătartăvĕpe tanlashtarnă. Kenett'ăkkălla inşet, kürshĕ halăhpa hutshănassin «dendro»-krammi, shajlashu analĭsne tună. Pajanhi Căvashsem Alttajla-Tĕrĕkle cĕlhepe kalaşaşşĕ; ăkenă pĕlĕvĕ tĕlĕshĕncen vara vĕsem Vătam tata Şurşĕr Jevroppă şynnisempe kăna mar Kapkas (Kruşyn), Vătaşĕrpe Văta Hĕveltuhăş şynnisempe te tăvanlă; Căvashsen kenĕnce Vătam Asĭpe Alttajla ăken hutăshĕ şăra mar. Eppin, pajanhi Alttajla-Tĕrĕkle kalaşakan Căvashsem Asĭ-Alttaj jăhĕsencen avalhi Mesoppottamĭ-Hittit tata şurşĕr Jevroppă jăhĕsempe tăvanlărah.

Сăvashsem tata vĕsem ytti jăhsempe hutshănni: Căvash jăhĕ ci samaj Vătam Jevroppă (Ceh, Avstrĭ, Pelkĭ, Finn, Vyrăs), Vătaşĕr, Kruşyn jăhĕsempe ci şyvăh hutshănura. Şak hutshănu hajhi jăh Evroppări, Vătam Hĕveltuhăĕri (Iran, Jevrej, Livan, Ermen), Vătaşĕrti (Porttukal, Ispan, Alshyr, Franssus, Macceton) jăhsencen pulsa kanjine kătartat'; Vătam Asiren tuhnă halăh teken vĕrentĕve hirĕşlet. Căvashsene anăş Raşşejĕnci Atăl tărăhĕnce purănakan ci pysăk Slaven mar halăh tese ujărsa kătartnă.

Tepĕr jencen vara, Tĕrĕksen harpăr allelĕsempe haplot'ypĕsem (Căvashsempe pajanhi Turzzĭ jăhĕsen resulttacĕsene tanlashtarnă) Alttajla-Tĕrĕkle kalaşakan Căvashsem husshince tupănman. Kunta Turzzĭje Vătam Asiri Tĕrĕkle kul'ttură vitĕmĕ vyrănti halăhăn kenne ulăhstarmasăr şitnine shuta ilmesĕr hăvarmalla mar. Kunashkal pĕtĕmletĕve «HLA-DR-DQ» palărtkăcĕsempe usă kursa tună kürshĕlle hutshănu, shajlashu, tata kenălla inşet analĭsĕ te şirĕpletet. Turkkăsem Vătaşĕr jăhĕsempe ushkănlanaşşĕ, Căvashsencen vara inşe.

Şĕpĕr şynnisem Tuhăş sapakin tulashĕnce; vĕsem Căvashsene ken jencen şyvăh pulni kurănmast'. «Dendro»-krammă analĭsĕpe te, shajlashu analĭsĕpe te Şĕpĕri mĕnpur jăh Na-Tenle kalaşakan tata Eskimos jăhĕsempe ushkănlanat'. Căvashsempe Şĕpĕrsem husshince 30-50%-lă inşete kătartakan kenălla inşet analĭsĕ te hajhi resulttatsene şirĕpletet.

Şapah ta, Căvash kenĕnce tătăshlăh jencen havshak pulin te Uralla haplot'yp tupănnă (A*02-B*27-DRB1*0801-DQB1*0402 pajĕ tata (T) A*03-B*07-DRB1*01Ol-DQB1*0501 pajĕ); ku pulăm Căvash kenne Atăl tărăhĕnci kürshĕ jăhsem palărmalla vitĕm künine kătartat'.

Căvashsem, Polkarsem, Kapkassem, tata Pălharsem: Căvashsem avalhi 4-mĕsh ĕmĕrte kilse Atălran tuhăşra vyrnaşnă Pălharsencen tuhnă tese ĕneneşşĕ. Aslă Pălhar patshalăhĕ 5 eshkere pajlannă, tăvattămĕshĕpe Căvashsene, pillĕkmĕshpe pajanhi Polkarĭ halăhne şyhăntaraşşĕ. Hajhi tĕpcev tannăjĕsem tărăh ikĕ jăhăn kenălla nesĕllĕhĕ pat rasna. Căvashsen nesĕllĕhĕ Vătam Jevroppălla tata kăt Vătaşĕrle (Kapkasran kilet pulĕ), Polkarsen vara klassikkălla Vătaşĕrle; Polkarsem kenălla inşet analĭsĕ kătartnă kürshĕlĕh jyvăşĕnce Maccetonsempe, Iransempe ushkănlanaşşĕ; shajlashu analĭsĕ te şavnah şirĕpletet. Pălharsem Polkarĭ tărăhĕn vyrănti jăhĕsene kenăsene samaj ulăshatarmasăr Kul'ttură jencen pysăk vitĕm küni pulma pultarat'.

Căvashsen Kapakasla (Kruşynla) tata Vătam Hĕveltuhăşla nesĕllĕhĕ Căvashla ken hutăshĕnce avalhi Vătam Hĕveltuhăş, Kapkas tata Mesoppottamĭ halăhĕsen ujrămlăhĕsem purrine sisteret-tĕr. Apla pulsan, Căvashla kenăn kăntărtan-şurşĕrelle juhămĕ căn pulni şincen kalama pulat'; unccen Şurşĕr Jevroppălla je Asĭlle şyhănăva kăna palărtnă (Livshits et al. 1999a). Vătam Hĕveltuhăş, Anattolĭ, tata Kapkas halăhĕsem avalhi tĕp jăhsempe – Hittitpe Mesoppotamsempe – şyhănura tărsa tărăhăn kenălla tĕrekĕ pulni kuranat'. Tărăha ytti halăhsem tapănsa kĕni kulttură jencen palărmalla vitĕm künĕ, kenă jencen mar. Tepĕr jencen, Căvashsem Palhar eshkerĕsen tăhămĕ pulnine hajhi tĕpcev tannăjĕsempe palărtma maj şuk; malalla tata tĕpcev kirlĕ.

Antonio Arnaiz-Villena (ispanla, Anttonĭ Arnajys-Viljenă), Jorge Martinez-Laso (isp., Horhhĕ Marttinăs Lassŏ), Şĕrtme 2003
Tĕpcevpe tĕplĕnreh şak kaşă urlă pallashma pulat' (akălcanla): http://findarticles.com/p/articles/mi_qa3659/is_200306/ai_n9288054