Manka Tuti: Vyrăs Hălhillĕ Căvashsem

Căvash cĕlhi Atălşi Pălharăn arkannă tĕrlĕ jăhĕsene XV ĕmĕr tĕlne pĕr halăh tusa pĕrleshternĕ. Etnokrăfsem, anttroppolăksem malpa kaj jenci căvashsen kĕpi-tumĕsence, sănĕsence ujrămlăh kuraşşĕ. Turisem te, Anatrisem te ĕlĕk-aval hăjsem husshince tĕrlĕ jăhsene pajlannine ĕnenterekensem pur. Rassă tĕlĕshĕncen te Căvashsem pĕr pek mar, julashki şulsenci kenettĭkkă tĕpcevĕsem Căvash păttince Jevrasĭn mĕn pur pysăk jăhĕsem pătrashănnine kătartaşşĕ – anăşri tĕpcevşĕsem ujrămah Căvashsem Atălşi tărăhĕnce ci rasna halăh pulnine palărtaşşĕ [?].

Rasna halăh hutăshsa pĕrleshni pallah cĕlhemĕrte te jĕr hăvarnă. Ăscahsem Căvashsen rună şyrulăhne tĕpcenĕ cuhne numaj sas palli palărtaşşĕ. Pajan epir pĕr pallăpa palărtakan sasăsene ĕlĕk temişe tĕslĕ sas pallipe şyrma pultarnă. Jevroppălla jălapala avalhi runăsene tĕpcenĕ cuhne B-P, G-K-Q, Z-Zh-Š-sene ujăraşşĕ. Căvashsem şav sasăsene kalama pultarnipe pultarmanni pallă mar.

Ilminskĭ-Ashamrĭnsem căvash sasălăhne tĕpcenĕ cuhne B-P, G-K, Zh-Sh pĕrleshterse Căvasha pitĕ pysăk parne tusa pană. XIX ĕmĕr vĕşĕnce Jevroppă cĕlheşisem Fonemă şincen shutlama tytănnă kăna, Căvashra vara fonemăsene purincen maltan tĕp-tĕrĕs palărtsa hună. Ancah, shel, Căvash cĕlhe pĕlĕvĕ vyrăsla tĕpcesren malalla irtmen. Shkulta ta pire fonettikkă vĕrentnĕ cuh janrakan p, k, t, sh, s, ş, h-sene [б, г, д, ж, з, z', ɣ] pek şyrtaraşşĕ. Ku, pallah, pirĕn cĕlheshĕn tĕrĕs mar. Pire hamăr cĕlhene vyrăsla ilttereşşĕ. Vyrăs cĕlhinci [п] – [б]-sem avalah pajlansa kajnă ănlava ulăhstarakan sasăsem (fonemăsem), Căvash cĕlhinci S-па Ş пек.

Căvash hălhi [p] tata [b] sasăsene vyrăs cĕlhi vitĕmĕpe kăna ujărakan pulcĕ. Căvash orffokraffĭjĕ «паян»-pa «баян»-a ujărat' tĕslĕhren. Akkusikkă (Iltĕnü pĕlĕvĕ) tĕlĕshĕncen vara căvash ik sămahne te pĕr pek kalat'. Kăna [p] tata [b] sasăsene avaltanah ujărma pĕleken halăh şynnisem (Ukrajyn, Vyrăs, Akălcan, Turkkă) lajăh tujaşşĕ. Căvash şynnisem Vyrăsla, je Akălcanla tem pek tasa kalaşma vĕrensen te /b, g, d…/-sene /p, k, t…/ pek kalaşşĕ.

Purnăşran ilnĕ tĕslĕhsem:

Shkulta istorĭpe ekonomikkă vĕrenteken hĕr arăm Shupashkarti vyrăslannă Căvashcĕ. Klasra numaj pulmast' Ukrajynran kuşsa kilnĕ aca purccĕ. Hajhi vĕrentekenĕmĕr ГеоГрафия, Больница vyrănne КеоКрафия, Польница teni pirki pĕr maj üpkeleshetcĕ. Epir vara, Căvashsem tata Căvashra üsnĕ Vyrăssem, şakna sismen.

Universsittetre Akălcanla sasăsene vĕrennĕ cuh vĕrentekenĕm mana /d, b, g/ sasăsene hytarsa kalanăshăn pĕrmaj vărşaccĕ. Janratsa kalama tărăshnă cuhne vara ep /ă/ sassa hushatăp tese asărhattaratcĕ. Halĕ Amerikkăra purănatăp. Akălcanla hutshănnă cuhne jaka kalaşap pulin te, hăsh pĕr cuh şav sasăsene asărhamasăr hytarsa puplenĕ cuhne ănlanajmaşşĕ.

90-mĕsh şulsence Căvash orffokraffĭne sütse javakansem numajăn pulcĕş. Avan-i haşatra Căvash cĕlhinci janrakan sasăsene b, d, g şyrtarakan lattin alffavicĕ sĕncĕş. Paris Căntăk şyravşa CVLa şyrulăh şincen pĕlsen pire te b, d, g-sene şyrma sĕncĕ. Unashkal jĕrke Căvash cĕlhishĕn jut pulnine ĕnenterme jyvăr pulmarĕ. Paris halĕ pĕlet, bdg… Căvash Alffavitne pajtasăr aslatsa jarakan şime jurăhsăr pătă. Akă tĕslĕhren –pa (-pe) affĭx. Văl kirlĕ sas pallipe junashar tănă cuhne janrasa kajat': arămpa > arămba, sasăpa > sazăba. Vara, -pa (-pe) affĭxren –pa (-pe, -ba, -be) affĭx pulsa kajat', şyrakanăn ăna şyrura tĕrĕs palărtas tenĕ cuhne ikĕ hut asărhanullă pulma tivet; sămah ănlavĕ vara p vyrănne b lartsan pĕrtte ulshănmast'. Şaplipeh, unashkal şyrulăh hal'hi hăshpĕr sămahsene slovarta ikĕ hut kĕrtmelle tăvat', sămah puşlamăsh tata vĕşĕnci sasăsem junashar sămah vitĕmĕpe janrasa kajaş-şke!: kĕneke > 1. kĕnege 2. gĕnege; şută > 1. şudă 2. ?udă; tĕttĕm > 1. tĕtĕm 2. dĕtĕm. (tĕsl: Ep kĕneke vulanipeh tĕtĕmlĕhren jămăh şuta ah! tuhajrăm. - Ebĕ gĕnege bulăšnibe dĕtĕmlĕhren ?uta duhrăm.)

Kuratăr, tăvan cĕlhemĕre jut hălhapa iltni samanana lajăh tujakan şyravşăsene căvash orffokraffĭjĕ tĕrĕs mar tese shutlassi patne ilse şiteret. Ikkĕlle ni căvash, ni vyrăs orffokraffĭ şyrakansene păvat'. Pĕr jencen, pajan haşat-shurnalta Vyrăsla şyrănakan sămahsene taşti slovara cămsa tijalektle je ĕlĕkhi sămahpa ylmashtarsa şyrma tărăshni manăşnă sămahsene cĕrtni savăntarat'; tepĕr jencen vara, epir Căvashla shuhăshlană je şyrnă cuhne slovare cămajmastpăr-şke – vyrăsla şyranakan sămahsempe usă kuras kilmennipe [?], Căvash sămahĕ şitmennipe shuhăshlav vărahlanat', hut şince kapmar kukăr-makăr pretloshenĕsem sĕtĕrĕneşşĕ.

Pire samana yjtnine tivĕştereken, ancah Căvash sănĕllĕ şyrulăh kirleh. Tăvan hălhapa iltnĕ sămahsene, tăvanlă melpeh şyrascĕ: концепци > konssepsĕ, варвар > varvăr, предприниматель > preprinimattĕl, бизнесмен > pisnĕsmen, pisnĕsşĕ, герб > kerpă, политика > polittĕk, политик > polittĕkşĕ, культура > kul'ttur, истори > istorĕ, субъективизм > supjektivlĕh, пицца > pitsă, pizză, кофе > koffĕ. Ku ănlavsem tahşanah căvash puş mimine şyrănnă. Tek tasa căvash kul'tturi şincen kalaşassi şuk. Hăsshi yrărah pek?:

1. Инçетри Лапракассинче те килти духовкăрах пицца пĕçереç, магазинран илсе кофе ĕçеç, вокзал çумĕнчи киоскра туяннă диска сиди-плеера лартса чăвашла фонограмма калаттараç.

2. Işetri Laprakassince te kilti tuhhovkkărah pizză pĕşeres, makaşynran ilse koffĕ ĕşeş, vaxal şumĕnci kijoskra tujannă tiske siti-plejĕre lartsa căvashla fonokrammă kalattaraş.

Pĕrremĕsh hutĕnce Laprakassinci şynsem vyrăs purlăhĕpe usă kurakan varvărsem, katăk şynsem pek kurănaşşĕ. Ikkĕmĕsh hutĕnci purlăha ăştan ilse kilni orffokraffĭ urlă sisĕnmest, hăjsem ĕlĕkeh hănăhnă, hăjsene majlă jat pană purlăhpa usă kurnă pek tujănat'. Epir, Laprakassisem, ku sămahsempe kulleneh usă kuratpăr, şyrura vara vyrăs jut japala pek palărtatpăr. Şak japalasen jacĕsene CăvashLatmasan căvash laprarah şĕrse pĕtĕ. Pire hamăr hălhana şyrulăh kirleh.

Post a Comment