2004 şulhi Căvaš Ministărĕsen kapinecĕn postanovlenijĕpe kilĕšüllĕn Komissĭ Căvaš cĕlhine malalla atalantarma tata lajăhlantarma tivĕşlĕ. Vĕsem căvaš cĕlhi şincen infformazzĭ puhsa tiškereşşĕ, litterattură normisene şirĕpleteşşĕ, cĕlhene upras, tĕpces kultturăna üstereşşĕ.
Şak kătartusem üsmesen kama ajăplamalline te komissĭ sajcĕn jyšănăvĕsene păhsa pĕlme pulat'.
Komissĭ jyšne pallă cinovnĭksempe, tĕpcevşĕsempe, haşat-šurnal ĕşcenĕsem kĕreşşĕ. Komissi ĕşne ikĕ ministerstvă (Vĕrentüpe şamrăksen, Kultturăpa nazzĭ yjtăvesen) jĕrkelese tărat'.
Halăh komissĭ ussine pĕlseh kajmast'. Komissĭ jyšănăvĕsencen pallărahhi «patšalăh» sămaha «государство» vyrănne şirĕpletessi.
Per jencen komissĭ şĕnĕren puhănni savănăşlă hypar, ancah tepĕr jencen komissĭ temişe şul al ussa larnă hyşşăn puştarănnin usaltarah săltavĕ anttĭmonoppolĭ komittecĕ Cĕlhe komissĭn ĕşne hurlasa šalăpă panipe şyhănnă teken sas-hura şüret.
Pirĕnšen 2009-mĕš şulhi pĕrremĕš larăvĕ şavah palărmalla pulăm. Şüllĕ patšalăh šăjĕnce infformazzĭpe kommunikkazzĭ tehnolokĭjĕsence pĕreškel căvašla šriftsempe usă kumalline purnăşlas puşarupa kilĕšüllĕn «Unicode»ăн стандартне кĕрекен латтинла Ăă, Ĕĕ, Çç, Ÿÿ sas pallisempe usă kurmalline sĕnnĕ.
Ÿÿ sas pallin šăpi pire kăšt humhantarat', ancah pirĕn sajsence Căvaš cĕlhine vyrăsla şyrnă cuhne hamăr ta Ÿÿ-pe usă kuratpăr. Căn-căn Venkărla Tiaresislă Ӳӳ. Ku ci şămăl variant. Ÿÿ sajra usă kurănat', pysăk Ÿ puššeh te. Ancah haşat-šurnal kălarnă şĕrte tiaresislă Yy (Ÿÿ) hănăhman japala. Şavănpa stantartlă šriftsence Ÿÿ sas pallin săn-săpatne kăšt ulăštarmalla. Ku yjtăva tatsa parassipe komissĭ jyšănu, hušu, je sĕnü kălarman-ha.
Şites laru kĕrkunne pulĕ. Epir cătămsărrăn sănasa tăratpăr. Sajt tusa halăha şyvăhrah pulni pitĕ usăllă. Unšăn Căvah halăh sajcĕn huşine Nikkolaj Plottnikkăfa tav tumalla. Şites şulsence căvaš cĕlhi atalanmansan kama ajăplamalline te malalla pallăpăr. Halăh tarşisem tepĕr hut tarsa an pĕtcĕr kăna.
No comments:
Post a Comment